Am lansat al doilea volum realizat în cadrul proiectului Economic@BNR, în contextul actual dominat de multiple incertitudini și provocări, când deciziile de politică economică necesită coerență, consecvență și fundamentare riguroasă. Volumul reunește cei mai relevanți indicatori pentru situația economică a României, în condițiile în care criteriile de convergență nominală reprezintă matricea cantitativă a reperelor de sustenabilitate și baza generală de selecție a indicatorilor.
Mai ales în contexte problematice în planul guvernării, ne revine responsabilitatea de a răspunde priorităților economice naționale, cu rigoarea specifică analizelor realizate în cadrul Băncii Naționale a României. În prezent, sarcina majoră a politicilor publice vizează consolidarea durabilă a finanțelor publice și recâștigarea creșterii economice.
Reperele analizei decurg din întrebări decisive pentru viitorul economic al României. Care sunt provocările cheie ale politicilor economice, în vederea unei guvernări mai bune și mai stabile? În ce măsură corecția dezechilibrelor devine rapid baza unei creșteri durabile? Ce rol atribuim echilibrului între dimensiunea nominală și cea reală a convergenței? Cum gestionăm, în context european, nevoile de securitate și de consolidare a competitivității?
Economic@BNR contribuie la clarificarea unor asemenea întrebări, prin obiectivul de a furniza o platformă de cercetare, dezbatere și educație financiară, care să evidențieze provocările dominante pentru economie și societate, în context național și european.
Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală, al doilea volum realizat în cadrul Economic@BNR, reprezintă probabil cea mai cuprinzătoare radiografie a dezechilibrelor și oportunităților economiei noastre. Analiza furnizează repere esențiale pentru fundamentarea direcțiilor de politică publică ale României în următorii ani.
Tipărit în română și în engleză, volumul este disponibil și în format electronic, și poate fi consultat aici: Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală.
Cercetarea evidențiază faptul că progresele cantitative recente nu sunt suficiente pe termen lung, ceea ce impune necesitatea unor transformări substanțiale, pentru ca progresele economice să devină și sustenabile. Acum este necesară intrarea în etapa ajustărilor calitative, devenind imperativă restabilirea echilibrelor economice și financiare.
În parcursul său european, România are nevoie de obiective clare și proiecte naționale implementate consecvent, provocările cheie fiind consolidarea finanțelor publice, sustenabilitatea financiară și revenirea în teritoriul unei creșteri economice robuste.
Trebuie să fim convinși că sustenabilitatea financiară reprezintă condiția esențială pentru asigurarea stabilității macroeconomice și susținerea dezvoltării pe termen lung a economiei. În acest registru am coordonat analiza cuprinzătoare, minuțioasă, a celor mai relevante teme, pe parcursul a zece capitole interconectate, pentru diagnosticarea dezechilibrelor, evaluarea vulnerabilităților și conturarea perspectivelor de dezvoltare.
1. Sustenabilitatea finanțelor publice, prin analiza presiunilor structurale asupra deficitului bugetar și a condițiilor pentru corectarea durabilă a dezechilibrelor fiscale.
2. Situația veniturilor bugetare, din perspectiva importanței îmbunătățirii capacității de colectare pentru consolidarea fiscală și întărirea sustenabilității finanțelor publice.
3. Situația cheltuielilor publice, pentru înțelegerea alocării resurselor bugetare, fiind evidențiată necesitatea creșterii bugetelor pentru educație și sănătate.
4. Dezechilibrele din sistemele sociale, analizate prin prisma principiului contributivității, precum și a impactului privind echilibrul bugetar și coeziunea socială.
5. Situația companiilor de stat, examinate din perspectiva guvernanței, a disciplinei la plată și a dependenței de sprijin public în cazul unei părți dintre acestea.
6. Constrângerile companiilor private, din perspectiva implicațiilor asupra rezilienței economice, în condițiile persistenței deficitelor de capitalizare și a arieratelor.
7. Sistemul financiar-bancar, analizat din perspectiva gradului de dezvoltare și a capacității de intermediere a resurselor financiare pentru sprijinirea investițiilor.
8. Dezechilibrele externe, reflectate de evoluția balanței de plăți și dinamica îndatorării externe, în condițiile persistenței deficitelor gemene ca vulnerabilitate majoră.
9. Gestionarea datoriei guvernamentale, în contextul creșterii accelerate a acesteia în ultimii ani, dată fiind importanța menținerii unei capacități de finanțare sustenabile.
10. Convergența nominală, examinată ca dimensiune esențială a consolidării, alături de convergența reală, pentru asigurarea sustenabilității financiare.
Cercetarea a evidențiat atât provocările cât și avantajele României, determinante pentru parcursul nostru regional și european. Sustenabilitatea financiară necesită atât remedierea dezechilibrelor punctuale, dar mai ales a decalajelor structurale. De aceea este obligatorie asigurarea capacității instituționale de a implementa responsabil reformele structurale.
Consider că forța volumului stă în arhitectura sa unitară care pune în relație finanțele publice, disciplina financiară, poziția externă, datoria publică și convergența nominală, într-un demers ce depășește lectura fragmentară a vulnerabilităților existente.
Analiza evidențiază provocări cheie ale politicilor economice în România acestor ani:
➡️ Responsabilitatea fiscală este condiția consolidării sustenabile. Ajustarea echilibrată a deficitelor trebuie însoțită de politici care susțin productivitatea, inovarea și potențialul de creștere al economiei, într-un cadru coerent și credibil de politici publice.
➡️ Colectarea eficientă a veniturilor bugetare este indispensabilă pentru corecția durabilă a dezechilibrelor. În educație și sănătate, resursele trebuie orientate către servicii de calitate, care să asigure investiții eficiente în capitalul uman și în dezvoltarea durabilă.
➡️ Continuarea investițiilor, în special a celor din fonduri europene, protejează potențialul de creștere al economiei. Însă finanțarea europeană depinde de responsabilitatea guvernării, de politici coerente și management eficient în implementarea proiectelor.
➡️ Echitatea și sustenabilitatea sistemului public de pensii se bazează pe principiul contributivității. Corelarea contribuțiilor cu beneficiile, creșterea participării pe piața muncii și pensiile private asigură o protecție mai bună a veniturilor la pensionare.
➡️ Încurajarea unui nivel adecvat de capitalizare și a unei discipline financiare mai ferme susțin creșterea durabilă și reziliența economiei la șocuri. Este importantă consolidarea unor mecanisme eficiente de restructurare și de ieșire ordonată a firmelor neviabile.
➡️ Guvernanța companiilor de stat trebuie să asigure disciplină financiară și eficiență economică. Selecția managementului pe criterii de competență, obiective măsurabile, capitalizare adecvată și transparență pot limita vulnerabilitățile sectorului.
➡️ Dezvoltarea sustenabilă a intermedierii financiare susține investițiile și asigură o mai bună valorificare a resurselor. Acest obiectiv necesită creșterea gradului de bancarizare a companiilor nefinanciare, dezvoltarea pieței de capital și a educației financiare.
➡️ Diplomația comercială și promovarea strategică a exporturilor sunt esențiale pentru creșterea competitivității și corectarea dezechilibrelor externe. Facilitarea accesului firmelor românești pe piețele externe și orientarea exporturilor către bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată pot îmbunătăți integrarea în lanțurile globale de valoare.
În esență, sustenabilitatea financiară nu este rezultatul simplu al unor ajustări punctuale, ci reflectarea unui parcurs consecvent bazat pe disciplină și responsabilitate. Convergența durabilă este inseparabilă de calitatea politicilor publice, iar instituțiile eficiente sunt regulile axate pe responsabilitate decizională și disciplină financiară.
Prin anvergura subiectelor abordate și caracterul aplicat al analizelor, cel de-al doilea volum al Economic@BNR contribuie la fundamentarea politicilor economice atât de necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar și pentru consolidarea parcursului economic și creșterea rezilienței noastre în fața provocărilor viitoare.
Echilibrul între dimensiunea nominală și cea reală a convergenței este unul esențial, pentru că doar așa pregătim economia pentru exigențele zonei euro. Adoptarea euro poate fi proiectul de țară al României pentru următorul deceniu, gândit ca proiect strategic național, nu doar ca integrare monetară ancorată mecanic în convergența nominală.
Intrarea României în zona euro nu trebuie privită doar ca exercițiu tehnic sau formal. Este un proces profund de maturizare economică și instituțională, menit să catalizeze consolidarea structurală a economiei, aprofundarea integrării comerciale, întărirea rezilienței financiare, creșterea bunăstării și a nivelului de trai în societate. În acest registru, euro devine expresia maturității naționale în arhitectura convergenței europene.
