- Economiile lumii au început să se adapteze gradual la noile condiții impuse de pandemia Covid-19, totuși, evoluția situației sanitare rămâne critică din punct de vedere al perspectivelor.
- Dezvoltarea soluțiilor medicale a contribuit semnificativ la îmbunătățirea așteptărilor cu privire la constrângerile exercitate de evoluția situației medicale asupra activității economice. Progresele realizate în campaniile de vaccinare însă sunt neuniforme la nivelul țărilor, majoritatea acestora aflându-se în faze incipiente ale acestui proces.
- Printre campionii mondiali ai vaccinării, este de remarcat exemplul Israelului, o țară care la sfârșitul lunii martie 2021 a administrat deja peste 10 milioane de doze de vaccin unei populații de cca. 9 milioane.
- Semnalele timpurii ale experienței Israelului sugerează că numărul infectărilor noi ar putea fi redus drastic într-o perioadă relativ scurtă de timp, concomitent cu relaxarea treptată a restricțiilor de distanțare socială.
- Pe fondul progresului lent al campaniilor de vaccinare în multe alte țări ale lumii și al riscului apariției unor tulpini noi, mult mai rezistente la vaccinurile deja dezvoltate, incertitudinile rămân ridicate. Cu toate acestea, exemplul Israelului contribuie la consolidarea așteptărilor, în general favorabile, asupra perspectivelor de revenire a economiilor.
Lucrarea surprinde mutațiile produse în timp, așa cum acestea sunt reflectate de curba ofertei agregate, respectiv curba Phillips, care, inițial, a demonstrat relația inversă dintre inflație și șomaj, transformată, în prezent, într-o relație între inflație și un indicator esențial al activității economice, referitor fie la deviația PIB, fie la evoluția salariilor
Primul interviu al Guvernatorului BNR, Mugur Isarescu din septembrie 1990 – sau trecerea de la proiectul băncii centrale la Banca Națională de astăzi
Când remediul funcționează dar medicul este totuși concediat. Importanța independenței băncii centrale.
Naci Ağbal, acum fostul guvernator al Băncii Centrale a Turciei, a făcut ceea ce ar fi făcut orice guvernator de bancă centrală responsabil, care vrea să stăvilească inflația și să oprească deprecierea monedei naționale: și-a făcut datoria și a crescut dobânzile. A evitat astfel adâncirea crizei în care se găsea tara sa la preluarea mandatului de guvernator. A fost însă concediat pentru asta
În România, cultivarea pământului și prelucrarea roadelor sale a avut mereu o importanță semnificativă la nivel economic și social. Odată cu revenirea la modelul de economie de piață competitivă în anii `90, din cauza nivelului insuficient al capitalului privat local și al sprijinului politicilor publice, competitivitatea sectorului agroalimentar a rămas deficitară în raport cu oferta externă.
Amplificarea deficitului bunurilor agroalimentare: probleme structurale și politici (macro)economice
Începând cu anul 2015, soldul contului curent al României s-a deteriorat gradual de la valori aproape nule în 2014 (deficit de 0,2 mld. euro) la un deficit de circa 11 mld. euro la finele anului 2020. Anul 2020, aflat sub spectrul evoluțiilor adverse asociate crizei pandemice, nu a făcut excepție, aducând o nouă contribuție la adâncirea dezechilibrului extern.
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (26) BCE (5) BNR (12) Bănci (5) CBDC (5) Convergență (2) Creditare (4) Creștere economică (17) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (9) Deficit bugetar (15) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (10) Dobânzi (6) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) Inflație (17) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (5) Macroeconomie (22) Meritocrație (2) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (12) Politică fiscală (18) Politică monetară (25) Protecția consumatorului (4) Reglementare (9) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (6) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (16) Zona Euro (6)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
Într-un comunicat recent, Asociația Băncilor Germane s-a pronunțat în favoarea monedei euro digitale, văzută ca următorul pas în evoluția banilor.…