Schimbarile climatice, pierderea biodiverisitatii si impactul asupra mediului in general sunt pe primele pozitii in clasamentul riscurilor cu cel mai ridicat grad de manifestare, potrivit Raportului privind riscurile globale publicat de WEF in 2021.  

Ne apropiem de sfârșitul crizei economice generate de pandemia Covid-19. Astfel, încă din cursul acestui an, Statele Unite (dar și România) vor recupera pierderile de Produs Intern Brut suferite în 2020; statele din Eurozonă, a căror revenire se desfășoară mai încet, vor recupera în marea lor majoritate pierderile în anul viitor (2022).

”În vremuri de provocări sociale presante, cum ar fi schimbările climatice, migrația, inegalitățile și creșterea populației, am ajuns să ne dăm seama că sunt necesare atitudini, abilități și comportamente, care urmăresc crearea de aptitudini, care să ofere noi soluții la probleme sociale complexe, ”viciate” la nivel internațional. Astfel se creează necesitatea unui comportament antreprenorial și o societate antreprenorială, care crește și recompensează un astfel de comportament.”(Bosma și colab., 2020).

De la criza financiară încoace suntem dominați de incertitudini în cea mai înaintată societate tehnologică și presupus mai educată, din care elite intelectuale din toate domeniile își spun cuvântul îndoielilor. 

• Economiile lumii au început să se adapteze gradual la noile condiții impuse de pandemia Covid-19, totuși, evoluția situației sanitare rămâne critică din punct de vedere al perspectivelor.
• Dezvoltarea soluțiilor medicale a contribuit semnificativ la îmbunătățirea așteptărilor cu privire la constrângerile exercitate de evoluția situației medicale asupra activității economice. Progresele realizate în campaniile de vaccinare însă sunt neuniforme la nivelul țărilor, majoritatea acestora aflându-se în faze incipiente ale acestui proces.
• Printre campionii mondiali ai vaccinării, este de remarcat exemplul Israelului, o țară care la sfârșitul lunii martie 2021 a administrat deja peste 10 milioane de doze de vaccin unei populații de cca. 9 milioane.
• Semnalele timpurii ale experienței Israelului sugerează că numărul infectărilor noi ar putea fi redus drastic într-o perioadă relativ scurtă de timp, concomitent cu relaxarea treptată a restricțiilor de distanțare socială.
• Pe fondul progresului lent al campaniilor de vaccinare în multe alte țări ale lumii și al riscului apariției unor tulpini noi, mult mai rezistente la vaccinurile deja dezvoltate, incertitudinile rămân ridicate. Cu toate acestea, exemplul Israelului contribuie la consolidarea așteptărilor, în general favorabile, asupra perspectivelor de revenire a economiilor.

Lucrarea surprinde mutațiile produse în timp, așa cum acestea sunt reflectate de curba ofertei agregate, respectiv curba Phillips, care, inițial, a demonstrat relația inversă dintre inflație și șomaj, transformată, în prezent, într-o relație între inflație și un indicator esențial al activității economice, referitor fie la deviația PIB, fie la evoluția salariilor