Reforms in and of the euro area, to make it robust, would be more than welcome in accession candidate countries. As for its part, the Romanian economy needs to achieve a critical mass of real convergence and control its imbalances on a sustainable basis in order to enter the exchange rate mechanism and, after that, join the euro area under auspicious terms.
Fără o ordine anumită a simptomelor, când febra e mare, loveşte şi bugetul, care înregistrează solduri negative grave, deficitul de cont curent coboară dramatic, creşte şomajul, scade 4/65 consumul, inflaţia ia altitudine, moneda se depreciază semnificativ, creditarea încetineşte, panica ia amploare. Dar niciun economist cu capul pe umeri, din America până în Asia, nu sperie acum lumea că ar veni o nouă criză. O fac doar cei care confundă febra cu junghiul.
Parca nicicand a fost discutia privind rostul operatiunilor speciale ale BCE, al relaxarii cantitative (quantitative easing/QE) mai aprinsa ca acum. Sunt nu numai oponenti traditionali ai QE, intre care Bundesbank si Banca Centrala a Olandei, dar si Banca Frantei
Ca şi în medicină, şi în economie se aplică principiul că nu există boli în general, ci numai raportate la bolnavi
Lucrarea Capitalul în România postcomunistă (Florin Georgescu, Editura Academiei Române 2018) este acum disponibilă online
Capitalul în România postcomunistă (Florin Georgescu, Editura Academiei Române 2018) este acum disponibilă online.
O analiză solidă arată că în 2019 piaţa valutară continuă să fie stabilă, iar leul nu s-a depreciat. Şi asta pentru că, la BNR, calibrarea ratei dobânzii de politică monetară, la niveluri optime sau cel puţin adecvate, se înscrie pe linia reuşitelor în gestionarea politicii monetare
Taguri
Analiză economică (6) Bancă centrală (26) BCE (5) BNR (13) Bănci (5) CBDC (5) Convergență (2) Creditare (4) Creștere economică (17) Criptoactive (9) Criză financiară (8) Curs de schimb (2) Datorie publică (10) Deficit bugetar (17) Deficit extern (3) Democrație (2) Demografie (5) Depozite bancare (3) Dezechilibre macro (12) Dobânzi (6) Educație (7) Euro digital (10) Globalizare (3) Inflație (18) Inteligență artificială (5) Investiții (4) Istorie economică (6) Macroeconomie (23) Meritocrație (2) Piață financiară (7) PNRR (7) Politică economică (12) Politică fiscală (20) Politică monetară (26) Protecția consumatorului (4) Reglementare (9) Riscuri (7) Sistem bancar (4) Sistem financiar (5) Stabilitate financiară (6) Supraveghere (5) Taxe (4) Teorie economică (9) Uniunea Europeană (17) Zona Euro (6)Articole recomandate
- Nicolae Dănilă: Bancherii şi “furtuna perfectă” - între profitabilitate record şi datoria faţă de economia reală
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
- Lucian Croitoru: Piața are mai multe speranțe de la politicieni liberali decât de la economiști
- Daniel Daianu: The next EU budget: increasing defence resources for strategic autonomy
- Cosmin Marinescu: România Europeană – tablou grafic comparativ în Economic@BNR
- Lucian Croitoru: Războiul economic al tarifelor și cauza lui profundă în secolul XXI
- Cosmin Marinescu: Educația financiară: de la alegeri responsabile la politici sănătoase
- Leonardo Badea: Dezvoltarea şi implementarea RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor retail
- Cosmin Marinescu: Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România
- Adrian Vasilescu: UE: înghesuială mare în anticamera deflaţiei
- Cosmin Marinescu: Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
- Daniel Daianu:The economic shock: a ‘Hamiltonian moment’ for the next EU budget?
Schimbarile climatice, pierderea biodiverisitatii si impactul asupra mediului in general sunt pe primele pozitii in clasamentul riscurilor cu cel mai ridicat grad de manifestare, potrivit Raportului privind riscurile globale publicat de WEF in 2021.