BCE consideră că, indiferent dacă banca centrală este organizată ca un organism aflat în proprietatea statului, un organism specializat de drept public sau ca o societate pe acțiuni, există riscul ca statul sau acționarii să își exercite influența asupra procesului decizional al acesteia în ceea ce privește misiunile legate de Sistemul European al Băncilor Centrale…
Se discuta din nou despre asistenta financiara primita de Romania de la UE si institutii financiare internationale (FMI si Banca Mondiala) dupa 2008. Sunt, in principal, doua teme controversate: daca a fost nevoie de imprumut; si daca dimensiunea asistentei a fost indreptatita.
Necesitatea ca Banca Națională a României să devină o țintă a politicienilor a apărut imediat ce a devenit clar că în România va funcționa un guvern tehnocrat…
Contextul economico-financiar, în care BNR a administrat şi valorificat activele valutare, a fost în general unul nefavorabil, marcat recent, inclusiv de rate negative ale dobânzilor. În acest context, obţinerea profitului este o performanţă deosebită…
BNR – între anii 1999 și 2002, perioada de după 1989 în care au avut loc transferuri de aur – a trimis și scrisori președintelui României, președinților celor două camere ale parlamentului, prim-ministrului, ministerului de Interne, altor organisme ale statului, în care au fost făcute informări pe larg privind transferurile temporare de aur la Banca Angliei. Dacă, după 2002, BNR nu a mai trimis astfel de scrisori, motivul este că nu a mai transferat în străinătate nici un gram de aur…
Unul dintre subiectele aduse în discuție zilele acestea este dimensiunea împrumutului luat de România de la FMI în primăvara lui 2009. Ideea pentru care împrumutul de atunci a fost readus în discuție este aceea că ar fi fost supradimensioant. Ni se spune pe unele blog-uri că motivul vinovat pentru care împrumutul a fost supradimensionat ar fi fost crearea de profit de către BNR, care, în final, să fie, parțial, redistribuit salariaților. Că împrumutul a fost prea mare – ni se spune – poate să-și dea seama oricine, „fără prea multe cunoștințe economice”.
Numeroși economiști de marcă din întreaga lume militează pentru un răspuns rapid și de substanță pentru a se face față sfidărilor impuse de criza Covid19. Totodată, ei se apleacă și asupra aspectelor unei noi ordini economice în perioada post-criză. Mai jos sunt redate, în sinteză, meditațiile a trei cunoscuți economiști europeni în această privință.
