La începutul anilor 2000, băncile centrale europene erau în plin proces de consolidare a independeței funcționale, iar reputația de care se bucurau în asigurarea stabilității sistemului financiar nu făcea decât să le întărească statutul.

Subiectul rezervei de aur este de maximă importanță pentru orice țară. Din nefericire informațiile sunt însă prezentate publicului trunchiat, ceea ce conduce la interpretări tendențioase.

Oricare ar fi dimensiunea salariilor sau a veniturilor la BNR, ele sunt conform LEGII. Iar LEGEA e suficient de înțeleaptă pentru a înțelege că în BNR este nevoie de competența echivalentă cu cea existentă la nivel mondial, care nu se poate obține fără venituri adecvate. Mâine se vor folosi aberații pentru a ataca alte instituții, după cum va dicta logica populismului. Propovăduirea disprețului față de argument pe care o face populismul televizat va submina, treptat, toate instituțiile democrației.

În ultimii trei ani, prognozele noastre au tins să arate inflații mai mari decât cele înregistrate în realitate, iar inflația a tins să fie semnificativ sub țintă. În cele ce urmează voi arăta mai întâi de ce prognozele noastre au supraestimat inflația reală. Apoi voi arăta de ce inflația a tins să scadă și ce rol a avut reducerea TVA în acest proces. În final voi arăta că avem mai degrabă motive să ne temem de inflație decât de deflație, aici în România.

Discutia moneda vs. credit este veche, pe fondul evolutiei sistemului bancar cu rezerve fractionale. Cu peste o jumatate de secol in urma, un raport mult comentat in Marea Britanie spunea ca orice credit este si moneda (Raportul Radcliffe).

In this paper we show that, in the process of estimating the natural rate of interest and the potential level of output, together, the algorithmic techniques alongside the natural and unavoidable expert judgment tend – with a high likelihood – to generate systematic biases of estimates.