În “Evenimentul zilei”, din 22 iunie a.c., jurnalistul Mirel Curea comentează un document ce i-a fost furnizat în 1996. Si pe care l-a publicat atunci. Document ce ar sugera un abuz în serviciu al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Nu de puține ori, însă, sub ochii ziariștilor ajung documente falsificate.

 Dacă ar fi vorba de copia unui act autentic, obligatoriu originalul s-ar afla în arhivele BNR. Echipa de la arhive a cercetat, act cu act, toate dosarele din 1994, 1995 si 1996. Căutând potențialul original prin care un om de afaceri (legea nu-mi îngăduie să-i dau numele) ar fi solicitat aprobarea ca una dintre firmele sale să fie acceptată ca acționar semnificativ al Băncii “Dacia Felix”. Cu o creștere de capital peste pragul de 5 la sută.

O astfel de aprobare impunea analiza în Consiliul Celor Nouă si un vot de cel puțin cinci la patru. Regulă imposibil de eludat.

 Documentul nu avea însă cum să fie real. În primul rând, regula în BNR este ca rezoluțiile să fie inserate în documente separate. NU PE CERERI! IAR CERERILE SE ANEXEAZĂ. TOTDEAUNA.

Asadar, dacă ar fi existat o astfel de cerere, din partea unui om de afaceri, rezoluția negativă a lui Licuriceanu ar fi fost înscrisă pe un document separat, cu semnătura la final. Iar Licuriceanu n-ar fi scris niciodată “Se respinge”, oricare ar fi fost conjunctura, ci “Propun să fie respinsă”.

Mai departe, în stânga-sus, ar fi urmat o notificare inserată de viceguvernatorul Croitoru, care coordona supravegherea. Iar în partea dreaptă, tot sus, guvernatorul ar fi scris “La CA al BNR”, după care ar fi urmat, dedesubt, semnătura. Pentru că o astfel de decizie era în competența Consiliului de Administrație

Aceste indicii, solide fără îndoială, nu aveau totuși cum să fie mai mult decât un început de dovadă că documentul e contrafăcut. Pentru o dovadă întreagă, care să exprime adevărul o sută la sută, am avut nevoie si de alte probe. Echipa de la Arhive a cercetat, dosar cu dosar, toate intrările din anii 1994, 1995 si 1996, perioadă în care la “Dacia Felix” au fost probleme privind extinderea grupului de acționari semnificativi. Nici urmă de vreo cerere a omului de afaceri invocat. Așa că, dacă nu a existat cerere, nu aveau cum să existe cele două rezoluții.

O întrebare nu poate să lipsească din această analiză: a inventat ziaristul Mirel Curea subiectul? Exclus! Cu ceva timp înainte ca articolul în cauză să apară în “Evenimentul zilei” văzusem, la un post TV, un reportaj despre familia Curea. Se degaja un contur moral ce greu ar putea să lase loc unei încălcări a codului jurnalistic.

Este cert, deci, că altcineva a confecționat falsul, atrăgând un jurnalist în capcană. În contextul în care, în spațiul public, se mai inventase o temă cu tendință: “Guvernatorul BNR - groparul băncilor cu capital românesc”.

Cine ar fi putut fi autorul falsului? Imposibil de aflat după atâția ani, mai cu seamă în împrejurarea în care, după cum povestește domnul Curea, documentul i-a fost furnizat într-un vraf de hârtii de la Banca “Dacia Felix”.

Între 1994 si 1996, subiectul “Dacia Felix” a fost în atenția Direcției Supraveghere, a conducerii executive a BNR si a Consiliului de Administrație. Numai că, potrivit unei vechi anecdote, nu era vorba despre o “bicicletă” dăruită, ci despre o mașină furată... Căci Banca “Dacia Felix” încălcase normele BNR si înscrisese pe furiș, la Registrul Comerțului, firmele acelui om de afaceri între acționarii semnificativi.

Înregistrarea, făcută fără aprobarea BNR, a fost descoperită de inspectorii din Direcția de Supraveghere a băncii centrale. Ei au consemnat ilegalitatea în procesul-verbal de inspecție, pe care conducerea Băncii “Dacia Felix” l-a contrasemnat, după care l-a si înregistrat cu numărul de intrare 4037 din 20 mai 1994. După care au urmat demersurile Băncii Naționale pentru ca ilegalitatea să fie îndreptată.

În acest act oficial, autentic desigur, la punctul 2, pagina 1, se specifică: “Nu există (nu au fost solicitate) aprobările prealabile ale Băncii Naționale pentru societățile care au intenționat să dețină o participație de cel puțin 5%, astfel încălcându-se prevederile normelor BNR nr. 2/1992, pct. 4”. Iar mai departe, la punctul 3, se arată că, pentru societățile menționate, “nu s-au trimis la BNR nici informațiile financiare cerute de norme”. Cap de listă, în centralizatorul cuprins în procesul-verbal, fiind chiar societatea pomenită în documentul falsificat, ajunsă ilegal acționar semnificativ cu 11,67 % si care, văzându-se cu sacii în căruță, nu mai avea niciun motiv să facă o cerere la BNR în acest sens.

Iată însă că, în arhivele BNR, unde nu e nici urmă de vreo cerere a respectivului om de afaceri, există un document care lămurește concludent si definitiv lucrurile. Documentul, cu nr.III/1576, din 17 iunie 1994, are 13 pagini si este semnat de... Gheorghe Licuriceanu. La sfârșit.

Sus, în stânga, viceguvernatorul Corneliu Croitoru notează: “Propun să se analizeze în Consiliul de Administrație”. Iar în dreapta, tot sus, rezoluția guvernatorului: “La CA al BNR”. Linie si semnătura.

Ce scrie Licuriceanu în 13 pagini? Consemnează, sintetic, toate neregulile pe care inspectorii din direcția pe care o conducea le-au găsit la Banca “Dacia Felix”. Între care un volum mare de credite, cu dobânzi preferențiale, acordate firmelor respectivului om de afaceri. Sau: majorări de capital cu aport în natură, deși Banca Națională, în scrisoarea numărul III/457 din martie 1994, a atras atenția Băncii “Dacia Felix” că nu aprobă astfel de participații la capital. Si – atenție! – în partea cea mai mare a documentului, Gheorghe Licuriceanu înșiră cazurile, numeroase, în care Adunarea Generală a acționarilor de la “Dacia Felix” a aprobat majorări de capital în baza cărora mai multe firme, între ele numărându-se si acelea ce fac obiectul discuției, au trecut în acționariatul cu participații de peste 5 la sută. Concluzionând: “Deși nu au fost obținute aprobările Băncii Naționale”.

Trecuseră 18 luni, din vara lui 1994, când guvernatorul a sesizat Consiliul de Administrație în legătură cu neregulile descoperite la “Dacia Felix”, de către inspectorii de la Supraveghere. De atunci, până în decembrie 1995, au fost analizate detaliu cu detaliu deficiențele găsite la această bancă. Urmate de solicitări imperative, la Banca “Dacia Felix”, pentru îndreptarea lor.

Si iată că, tot în arhive, există o notă înregistrată cu nr. III/1856, din martie 1996, semnată de Gheorghe Licuriceanu, directorul general al Supravegherii, Nicolae Cinteză, șeful Direcției Generale de Control, Gabriela Tudor, șef al Direcției Generale Valutare si de Credite, Vasile Săvoiu, șeful Direcției Generale de Plăți si Mihai Ionescu, șeful Direcției Juridice, în care se menționează: “Adunarea Generală Băncii “Dacia Felix”, în ședința din 21 decembrie 1995, a hotărât anularea acțiunilor nominative aparținând acestor societăți”.

La care societăți se făcea referire? Tocmai la acelea ale lui omului de afaceri în cauză, despre care – în amintita notă din martie 1996 – se menționează că supraveghetorii Băncii Naționale au descoperit “că vărsămintele lor de capital sunt...zero”. Voiau deci să fie capitaliști fără capital.

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Adrian Vasilescu

Adrian Vasilescu

Consultant strategie, Compartimentul de proiecte strategice, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori