În prima sa intervenție publică, noul guvernator al Băncii Italiei tratează într-un mod original problematica euro digital, recurgând la o abordare contrafactuală, și anume, prezentarea posibilelor consecințe macroeconomice ale neadoptării unei monede digitale de bancă centrală (CBDC) în țările ce au trecut la moneda unică europenă. Principalele concluzii ale acestui tip de analiză, ce permite o mai bună reliefare și întelegere a unor aspecte specifice legate de CBDC, utilizând euro digital ca studiu de caz, sunt redate în continuare.
CBDC ca obiect al războiului cultural
Înainte de a ne ocupa de discursul în cauză, este poate oportun să precizăm că subiectul CBDC începe să capete o importanță societală din ce în ce mai mare, elemente tehnice ce țin de sistemele de plăți devenind, în ultimii ani, materie primă pentru alimentarea teoriilor conspiraționiste și obiect al dezbaterilor publice/politice.
Convingeri de genul că CBDC sunt proiectate special ca un instrument pentru confiscarea banilor de la proprietarii acestora și pentru controlul populației sunt împărtașite deja de numeroase persoane, atât din România, cât și din alte țări, ca rezultat al eforturilor asidue depuse pe rețelele de socializare și în mass-media de adepți ai teoriilor conspiraționiste. După cum preciza un ziar britanic reputat (și serios), Financial Times, “teorii conspiraționiste referitoare la CBDC au devenit cheie pentru “Marea Resetare”, o amalgamare atotcuprinzătoare de teorii conspiraționiste[i] ce își au rădăcinile în convingerea că Forumul Economic Mondial, persoane private și actori statali plănuiesc să remodeleze societatea pe o scară globală prin mijloace secrete și represive”[ii]. Potrivit ziarului, tot aceast zgomot de fond legat de CBDC nu face decât să distragă atenția de la discutarea echilibrată a îngrijorărilor rezonabile ale experților și publicului față de elemente specifice de design ale noului tip de monedă, în special cele privind dreptul la viață privată și incluziunea financiară.
Banii evoluează în timp ca instrument de plată și instituție socială
Pe fundalul descris anterior, discursul recent numitului guvernator al Băncii Italei, Fabio Panetta, are meritul de a raspunde, dintr-o nouă perspectivă, la întrebările consumatorilor, industriei financiare și politicienilor despre scopurile urmărite de proiectul euro digital și raportul dintre riscurile și beneficiile potențiale ale noii monede[iii]. Concluziile analizei sale se aplică, prin extensie (mutatis mutandis) și altor CBDC.
Ca aspect introductiv, dl Panetta ține să sublinieze în discursul său[iv] că de-a lungul istoriei transformările monetare au fost rezultatul unei interacțiuni dinamice între progresul tehnologic, schimbarea preferințelor umane și evoluția instituțională[v].
În prezent, ne aflăm “din nou, într-un punct pivotal în evoluția banilor”, procesul actual de digitalizare în creștere a economiei impunând evoluții similare în privința plăților și banilor. Băncile centrale din întreaga lume se pregătesc pentru noua era digitală, explorând potențialul emiterii de “instrumente de plată digitală alături de numerar (cash) ca un următor pas logic în evoluția banilor de banca centrală”[vi]. Legat de acest aspect, dl Panetta subliniează că, potrivit unui sondaj BRI din 2022, 80 de bănci centrale (din 83 analizate) sunt implicate, într-o formă sau alta, în activități legate de promovarea CBDC. Banca Centrală Europeană (BCE) este una din aceste instituții, luând recent decizia de a trece de la etapa de investigații la cea de lansare a fazei de pregătire a proiectului euro digital.
Ce presupune proiectul euro digital?
Dl Panetta este conștient că există unele îngrijorări legate de CBDC. Unele persoane se tem că euro digital nu va avea foarte mult succes, întrucât nu este foarte clar dacă noua moneda va oferi beneficii suplimentare celor oferite de metodele de plăți deja existente. Alții consideră că euro digital va avea prea mult succes, putând afecta astfel volumul depozitele bancare tradiționale și introducând pe această cale instabilitate în sistemul financiar.
Guvernatorul Băncii Italiei răspunde îngrijorărilor de mai sus cu o adevarată profesiune de credință:
“Un euro digital va fi o forma digitală de cash care va fi utilizată pentru toate plățile digitale în cadrul zonei euro, fără costuri, atât on-line, cât și off-line. El va oferi cel mai înalt nivel de protecție a vieții private de la bun început (by default)și va permite utilizatorilor să deconteze plățile instant în moneda de bancă centrală. El poate fi utilizat pentru plăți de la persoană la persoană (P2P), la punct de vânzare (POS), de comerț electronic și către guvern. Niciun instrument de plată digital existent nu oferă toate aceste trăsături.
Euro digital va umple aceast gol. Și trăsăturile sale rezultând din proiectare vor preveni ca introducerea sa să declanșeze tensiuni financiare și vor asigura stimulente adecvate pentru toate părțile implicate. El va contribui la incluziunea financiară prin încurajarea integrării, inovării și rezilienței pieței plăților europene”.
Scenariul contrafactual: eforturile firmelor tehnologice de a obține dominația
Dnul Panetta consideră că meritele monedei euro digitale ar trebuie evaluate pornind nu de la peisajul de plăți actual, ci de la modul în care ar putea acesta evolua în viitor. Evaluarea ar trebui să ia în considerare faptul că sistemul financiar nu va rămâne în afara revoluției digitale, că se așteaptă ca utilizarea numerarului să scadă în continuare și că marile fime/platforme de tehnologie (Apple, X, Amazon, Tencent, Paypal) au inceput să se extindă în sectorul plăților si urmăresc să ofere și alte servicii financiare, valorificând sfera lor de operare globală și numărul extrem de mare de clienți.
Conform sublinierii guvernatorului Bancii Italiei, în prezent, un număr redus de firme internaționale, în special americane, domină piața europeană a plăților cu carduri și on-line, atât la nivel național, cât și transfrontalier. Firmele de carduri internaționale operează rețele de plăți care sunt exclusiv compatibile cu terminalele lor de la punctele de vânzare. Această stare de fapt are efecte negative asupra competiției, prin ridicarea de bariere în privința intrării și expansiunii altor potențiali competitori, și ea nu a suferit schimbări importante în ciuda intervențiilor de până acum ale autorităților de reglementare competente. Prin urmare, “…dată fiind dificultatea de a utiliza cash în comerțul electronic, consumatorii sunt confruntați cu soluții de plăți dominante care lucrează bine, dar care ar putea sa nu fie adaptate suficient necesităților și preferințelor lor … Această situație duce la o complexitate și costuri ce nu sunt necesare, întrucât consumatorii sunt fortați să se bazeze pe o varietate de soluții de plată în funcție de tranzacția specifică și contrapartida implicată”. În contextul expus mai sus, este justificată “introducerea unei soluții de plăți cu adevarat publică și ușor accesibilă pentru a salvgarda competiția, a răspunde mai bine necesităților utilizatorilor și a păstra autonomia europeană”, cum ar fi euro digital. Dezideratul respectiv devine și mai important pe viitor, datorită rolului din ce în ce mai mare pe care și-l asumă marile platforme tehnologice și rețelele sociale în lumea plăților de detaliu, ceea ce face, potrivit discursului, ca îngrijorările anterior exprimate să devină mai puternice și mai presante.
Trei mari îngrijorări privind platformele tehnologice
În opinia dlui Panetta, trei sfidări merită o atenție deosebită:
- eforturile de obținere a dominației de către platformele tehnologice: aceste platforme, beneficiind de o serie de avantaje (bază largă de clienți și capabilități importante de prelucrare a datelor), își vor extinde inevitabil activitatea în sfera serviciilor financiare. Procesul se va face însă cu afectarea competiției, prin promovarea de către platforme a unor ecosisteme închise, în cadrul cărora vor fi utilizate (cu precădere) produsele proprii, ceea ce va duce la costuri crescute pentru consumatori.
- protejarea dreptului la viață privată (privacy): prin implicarea lor în plăți, platformele tehnologice obțin cantități uriașe de informații despre clienții lor, cum ar fi nivelul veniturilor, preferințele personale și obiceiurile de consum. Aceste informații permit companiilor tehnologice să practice prețuri diferențiate în funcție de categoria de client, să facă vânzări încrucișate de produse (“cross-selling”) și să-și sporească veniturile legate de serviciile lor comerciale și de publicitate. Inteligența artificială și tehnicile de tip “big data” vor amplifica procesul de obținere a cât mai multe date personale de pe urma plăților digitale. Față de aceste evoluții, discursul precizează foarte clar că forțele pieței singure nu vor asigura cererea de monedă digitală cu nivele social desirabile de asigurare a dreptului la viață privată.
- posibilele efecte negative asupra sistemului financiar asociate emiterii de instrumente de plată digitale proprii de către platformele tehnologice: emiterea de monede proprii de către marile companii tehnologice, fie și sub forma “monedelor stabile” (stable coins)[vii], va urmări maximizarea profitului și nu va implica asumarea responsabilității pentru stabilitatea monetară și financiară. Guvernatorul Panetta explică că “în funcție de sfera de adoptare, monedele stabile pot duce la fragmentarea sistemului de plăți, întrucât ele sunt structurate ca soluții cu circuit închis, care retricționează plățile numai la utilizatorii care adoptă un instrument de plată particular”. Mai mult, firmele în cauză nu vor fi interesate de evitarea perturbării procesului de intermediere financiară și transmisie monetară, de erodarea rolului bancilor prin retrageri masive de depozite bancare, așa cum este cazul unei bănci centrale în calitate sa de autoritate monetară și de supraveghere prudențială.
Beneficiile monedei euro digital
Discursul precizează că măsurile de reglementare pot păstra într-o anumită măsură integritatea sistemului de plăți digital. Afirmația respectivă este însă imediat urmată de “avertismentul” că reglementarea singură nu poate înlocui rolul esențial al monedei publice și încrederea pe care o inspiră aceasta.
Susținând acest ultim aspect al rolului de ancoră al monedei băncii centrale pentru întregul sistem monetar și necesitatea ca băncile centrale să acționeze în consonanță cu spiritul vremurilor actuale, guvernatorul Panetta afirmă următoarele:
“… îmi este neclar de ce băncile centrale, însărcinate cu îndeplinirea mandatelor lor, ar trebui să rămână inactive în fața digitalizării. Schimbările care afectează moneda și plățile se află în centrul responsabilităților băncilor centrale. În peisajul tehnologic de astăzi, băncile centrale nu se pot limita doar la a furniza moneda de hârtie. Ele au o responsabilitate de a satisface necesitățile cetățenilor, care favorizează în creștere plățile digitale față de cele cu monedă fizică.”
Potrivit discursului, emiterea de euro digital sub formă de numerar în formă digitală va garanta că banii publici vor rămâne o opțiune disponibilă pentru toți, asigurând un mijloc de plată convenabil cu acoperire pan-europeană.
Beneficiile noii monede digitale vor fi și mai puternice în contextul potențialelor dereglări cauzate de marile companii tehnologice în cursa lor de a domina piața serviciilor de plăți. Ea va juca un rol cheie în promovarea competiției, protejarea dreptului la viață privată și menținerea stabilității în sistemul financiar, după cum se va arăta în continuare:
- în domeniul competiției, euro digital va urmări interesul public permitând crearea unei rețele de plăți deschise cu acces universal și nu a unor ecosisteme de plăți închise subordonate unor interese private. Totodată, noua monedă, așa cum este proiectată, va permite băncilor să-și mențină relațiile de afaceri cu clienții lor și va duce la costuri mai scăzute pentru consumatori și firme prin reducerea puterii de piață a societăților private ce oferă diverse servicii de plăți.
- în ceea ce privește protejarea dreptului la viață privată, trebuie precizat că Banca Centrală Europeană (BCE), emitentul euro digital, nu are stimulente de maximizare a profitului, așa cum este cazul companiilor tehnologice care monetizează datele personale ale clienților lor. Mai mult, viitorul cadru juridic privind euro digital (în prezent în discuție) va stabili cerințe stricte legate de viața privată, fiind prevăzut ca BCE să nu aibă acces la datele personale ale utilizatorilor serviciilor de plăți. În plus, plățile off-line vor oferi protecție sporită în domeniu, întrucât pentru acestea nu va exista cerința unei validării din partea unei terțe persoane, urmând a fi efectuate prin transfer direct de la plătitor la beneficiar.
- euro digital are potențialul de a juca un rol important și în menținerea stabilității în sistemul financiar, caracteristicile sale rezultate din proiectare urmărind, printre altele, să asigure un echilibru între moneda băncii centrale (bani publici) și depozitele la bănci (bani privați). Introducerea de limite de deținere a euro digital, atent calibrate, va permite evitarea riscului de retragere excesivă a depozitelor bancare și migrarea acestora către conturi în noua monedă digitală, cu potențiale consecințe nedorite asupra politicii monetare, stabilității financiare și creditării economiei reale.
Concluzii
Obținerea de către platformele tehnologice a unor poziții dominante în sectorul plăților implică riscuri pentru stabilitatea monetară și financiară a statelor naționale. În fața acestui fenomen, dl Panetta consideră că inacțiunea ar fi costisitoare și că băncile centrale trebuie să intervină prin emiterea unor monede digitale proprii (CBDC). În cuvintele sale, disponibilitatea CBDC și o reglementare efectivă, vor fi “necesare pentru a asigura competiție, dreptul la viață privată și o funcționare lină a plăților și a procesului de intermediere financiară”. În ceea ce privește BCE și băncile centrale membre, instituțiile respective se pregătesc pentru o posibilă emitere a euro digital, pentru a fi în măsură să răspundă eventualelor consecințe nedorite ale revoluției tehnologice în curs.
Intervenția se încheie cu sublinierea că scopul ultim al tuturor acestor eforturi complexe la nivel european este ca euro digital să fie în beneficiul fiecărei persoane. Față de precizarea în cauză, nu ne rămâne decât să comentăm că, la urma urmelor, aceasta este marea sfidare pentru BCE: să proiecteze o monedă digitală care să fie considerată de utilizatori ca aducând indubitabil avantaje în comparație cu metodele deja existente de plată. În acest context, adoptarea cu succes a euro digital va depinde, în mare măsură, și de convingerea utilizatorilor că noua monedă va asigura standarde înalte de protecție a vieții private și că afirmațiile legate de valabilitatea/utilizarea sa limitată în timp și spațiu - vehiculate frecvent în mass-media - nu sunt nimic altceva decât teorii conspiraționiste.
[i] În scenariul Marii Resetări sunt incluse teorii cum ar fi cele privind “plandemia”, inexistența schimbării climatice, eforturile de depopulare a planetei, impunerea orașelor de 15 minute etc.
[ii] A se vedea în această privință articolul “How digital cash got caught in the culture wars”, Financial Times, page 19, Thursday 19 November 2023.
[iii] Dl Panetta, este un expert de marcă în domeniul abordat în discursul său, îndeplinind (până la data de 31 octombrie 2023) funcția de vicepreședinte al Băncii Centrale Europene responsabil cu relațiile internaționale, infrastructura de piață, plățile și bancnotele. În acestă calitate, domnia sa a coordonat îndeaproape activitățile legate de posibila emisiune a euro digital.
[iv] Articolul de față păstrează titlul discursului guvernatorului Băncii Italiei.
[v] Plecând de la această idee, apare ca total naivă (pentru a nu spune altfel) o afirmație întâlnită recent în presa cum că bancnotele în forma fizică sunt forma normală și naturală a banilor.
[vi] Pentru diferența dintre banii emiși de banca centrală (bani publici) și banii emiși de băncile comerciale (bani privați) a se vedea, pe blogul BNR, articolul “Moneda digitală de bancă centrală (CBDC) între distopie și realitate”.
[vii] „Monedele stabile” sunt criptoactive proiectate a avea o valoare stabilă, de regulă prin menținerea unei relații fixe între valoarea lor și valoarea unei monede fiduciare (de ex. dolarul american) sau prin reglarea ofertei lor cu ajutorul unui algoritm.
